OBIECTIVUL GENERAL AL CURSULUI
Înţelegerea teoriilor de bază şi a metodelor fundamentale ale psihosociologiei organizaţiilor. Selecţia acestor teorii şi metode de bază ale psohosociologiei organizaţiilor are în vedere formarea unor profesionişti bine pregătiţi teoretic în domeniul socio-uman, capabili să asigure organizarea, conducerea şi luarea celor mai bune decizii în cadrul unor servicii sociale ce au ca scop bunăstarea socială, ajutorarea persoanelor şi grupurilor în dificultate.
OBIECTIVE SPECIFICE
- Cunoaşterea specificului organizaţiilor şi al organizării sociale, surselor şi mecanismelor de formare a organizaţiilor sociale;
- Cunoaşterea specificului cadrului teoretico-metodologic al psihosociologiei organizaţiilor în raport cu alte ştiinţe socio-umane învecinate; apropieri şi diferenţieri.
- Cunoaşterea teoriilor din psihosociologia organizaţiilor prin raportarea lor la viaţa de zi cu zi a individului: relaţii interpersonale şi de grup; relaţii de muncă; niveluri de analiză - individual (rolul trăsăturilor psiho-individuale, stima de sine, atribuirea) si grupal; organizare, conducere, decizie, participare.
- Cunoaşterea teoriilor din psihosociologia organizaţiilor în dinamica lor: influenţa socială, schimbare organizaţională şi dezvoltare organizaţională în funcţie de noul context socio-cultural şi de noile dimensiuni ale proceselor psiho-sociale.
- Cunoaşterea metodelor de cercetare specifice organizaţiilor şi grupului: sociograma, analiaza calitativă, studiul de caz ş a.
Înţelegerea teoriilor de bază şi a metodelor fundamentale ale psihosociologiei organizaţiilor. Selecţia acestor teorii şi metode de bază ale psohosociologiei organizaţiilor are în vedere formarea unor profesionişti bine pregătiţi teoretic în domeniul socio-uman, capabili să asigure organizarea, conducerea şi luarea celor mai bune decizii în cadrul unor servicii sociale ce au ca scop bunăstarea socială, ajutorarea persoanelor şi grupurilor în dificultate.
OBIECTIVE SPECIFICE
- Cunoaşterea specificului organizaţiilor şi al organizării sociale, surselor şi mecanismelor de formare a organizaţiilor sociale;
- Cunoaşterea specificului cadrului teoretico-metodologic al psihosociologiei organizaţiilor în raport cu alte ştiinţe socio-umane învecinate; apropieri şi diferenţieri.
- Cunoaşterea teoriilor din psihosociologia organizaţiilor prin raportarea lor la viaţa de zi cu zi a individului: relaţii interpersonale şi de grup; relaţii de muncă; niveluri de analiză - individual (rolul trăsăturilor psiho-individuale, stima de sine, atribuirea) si grupal; organizare, conducere, decizie, participare.
- Cunoaşterea teoriilor din psihosociologia organizaţiilor în dinamica lor: influenţa socială, schimbare organizaţională şi dezvoltare organizaţională în funcţie de noul context socio-cultural şi de noile dimensiuni ale proceselor psiho-sociale.
- Cunoaşterea metodelor de cercetare specifice organizaţiilor şi grupului: sociograma, analiaza calitativă, studiul de caz ş a.
- Formator: Gheorghita Nistor
Coaching-ul a fost definit ca un proces de asistare si ghidare cu scopul de a obţine o dezvoltare personală şi profesională optimă (Kilburg, 1996; Nowack, 2003).
Mentorul oferă sfaturi şi face recomandări. Mentorii vorbesc despre experinţele personale care pot fi relevante pentru formarea studenţilor.
Mentorul oferă sfaturi şi face recomandări. Mentorii vorbesc despre experinţele personale care pot fi relevante pentru formarea studenţilor.
- Formator: Ana Radulescu
Terapia de familie a înflorit nu numai pentru că şi-a demonstrat eficienţa clinică, ci şi pentru că redescoperim interconexiunea care caracterizează comunitatea noastră umană.
Terapeuţii de familie ne învaţă că familia este mai mult decât o colecţie de indivizi separaţi; ea este un sistem, un tot organic ale cărui părţi funcţionează într-un fel care transcend caracteristicile individuale.
Terapeuţii de familie ne învaţă că familia este mai mult decât o colecţie de indivizi separaţi; ea este un sistem, un tot organic ale cărui părţi funcţionează într-un fel care transcend caracteristicile individuale.
- Formator: Luminita Mihai
Tematica cursului de faţă îşi propune să contribuie la formarea specialiştilor în asistenţa socială a persoanelor cu bolilor cronice şi SIDA.
Este un domeniu complex ce implică factori diverşi:
• tipul şi stadiul bolii cronice,
• natura, cantitatea şi calitatea pierderilor suferite,
• efectele cumulative ale bolilor cronice,
• circumstanţele şi magnitudinea pierderilor,
• vârsta la care apare boala cronică,
• experienţa schimbărilor suferite,
• lipsa sau prezenţa sprijinului exterior.
Este un domeniu complex ce implică factori diverşi:
• tipul şi stadiul bolii cronice,
• natura, cantitatea şi calitatea pierderilor suferite,
• efectele cumulative ale bolilor cronice,
• circumstanţele şi magnitudinea pierderilor,
• vârsta la care apare boala cronică,
• experienţa schimbărilor suferite,
• lipsa sau prezenţa sprijinului exterior.
- Formator: Doru Buzducea
Asistenţa socială reprezintă un ansamblu de măsuri întreprinse de către stat, biserică, organisme ne-guvernamentale spre a sprijini persoanele aflate în situaţii deosebite, deficitare, a căror stare fizică sau psihică a fost afectată de diverşi factori nocivi: apariţia unor boli cronice, deteriorarea stării materiale, calamităţi naturale, vârstă înaintată etc.
- Formator: Monica Alexandru
La finalizarea cursului, studenții vor putea :
- să înţeleagă creşterea complexităţii deplasărilor de populaţie şi a relevanţei acestora pentru protecţia refugiaţilor;
- să înţeleagă distincţia dintre refugiaţi şi alţi migranţi;
- să adopte o abordare centrată pe oameni;
- să se ajungă la înţelegerea unor tipuri diferite de experienţe ale refugiaţilor;
- să aprecieze diversitatea dintre indivizi şi între grupuri bazată pe experienţele lor specifice;
- să reflecteze prin atitudini importanţa asigurării protecţiei refugiaţilor şi a grijii efective pentru asistenţă;
- să exprime atitudini de respect şi toleranţă pentru culturi diferite.
- să se familiarizeze cu posibilele consecinţe/impactul asupra mediului socio-cultural al unei persoane( atât al persoanei asistate, cât şi al asistentului social).
- să înţeleagă complexitate valorilor culturale în contextul drepturilor universale ale omului.
- să se familiarizeze cu cultura rolurilor de gen iniţiale şi în schimbare ale refugiaţilor şi cu relevanţa acestora pentru planificarea unor soluţii durabile.
- să înţeleagă creşterea complexităţii deplasărilor de populaţie şi a relevanţei acestora pentru protecţia refugiaţilor;
- să înţeleagă distincţia dintre refugiaţi şi alţi migranţi;
- să adopte o abordare centrată pe oameni;
- să se ajungă la înţelegerea unor tipuri diferite de experienţe ale refugiaţilor;
- să aprecieze diversitatea dintre indivizi şi între grupuri bazată pe experienţele lor specifice;
- să reflecteze prin atitudini importanţa asigurării protecţiei refugiaţilor şi a grijii efective pentru asistenţă;
- să exprime atitudini de respect şi toleranţă pentru culturi diferite.
- să se familiarizeze cu posibilele consecinţe/impactul asupra mediului socio-cultural al unei persoane( atât al persoanei asistate, cât şi al asistentului social).
- să înţeleagă complexitate valorilor culturale în contextul drepturilor universale ale omului.
- să se familiarizeze cu cultura rolurilor de gen iniţiale şi în schimbare ale refugiaţilor şi cu relevanţa acestora pentru planificarea unor soluţii durabile.
- Formator: Smaranda Witec